Revista presei

Datele din Africa de Sud, Scoția și Anglia oferă o veste bună, după câteva săptămâni de temeri privind amenințarea noii variante a coronavirusului. Oamenii de știință subliniază însă că în ciuda acestor concluzii, care oricum sunt preliminare, simplul fapt că Omicron este mult mai contagios înseamnă că spitalele se vor afla din nou sub presiunea numărului de pacienți, scrie New York Times. De la descoperirea Omicron în sudul Africii în noiembrie, oamenii de știință au făcut eforturi pentru a afla cât de virulentă este noua tulpină mutantă.

O știre din 26 mai 2021 anunța că guvernul spaniol a prezentat o nouă foaie de parcurs pentru tehnologia 5G prin Planul său de Recuperare, Transformare și Reziliență - PRTR. Potrivit acestei știri, guvernul intenționează să investească €3,999 miliarde până în anul 2023 pentru a promova conectivitatea 5G rurală și securitatea cibernetică. Cât alocă România tehnologiei 5G prin planul său PNRR, aflăm de la guvern https://mfe.gov.ro/pnrr/, stadiul 26 mai 2021 - Buget și descriere pe scurt în care nu am găsit nicio sumă alocată tehnologiei 5G.

Proiectul de lege promovat de Guvern şi care a primit avizul CSAT în data de 7 aprilie, este înregistrat acum la Camera Deputaților, unde a primit deja avizele Consiliului Legislativ și al Consiliului Economic și Social (CES), ambele obligatorii, însă doar cu rol consultativ. Săptămâna trecută, oficialii Orange, Vodafone, Telekom și RCS&RDS au cerut Guvernului să elimine zonele gri din proiectul legii securității 5G, act ce transpune Memorandumul 5G semnat cu SUA și care ar interzice echipamentele chinezilor de la Huawei în rețelele de comunicații din România. S-a subliniat că întregul proiect de lege se concentrează pe identificarea producătorilor de echipamente eligibili, mai degrabă decât pe abordarea și identificarea riscurilor de securitate independente de producătorul de echipamente, abordare susținută la nivelul UE. Dar, cu toate observaţiile şi argumentele tehnice aduse acestui proiect, se pare totuşi că ipotetica sumă care ar putea fi atrasă la bugetul statului ar putea fi unicul argument pentru adoptare.

Acum un secol, în 1918, imediat după Primul Război Mondial, peste 50 de milioane de oameni au fost infectați cu virusul așa numitei „gripe spaniole”. Știrile și comentariile din presa vremii surprind un tablou asemănător până în cele mai surprinzătoare detalii cu situația de acum din România aflată, la 100 de ani distanță, în plină pandemie de COVID-19.

Pandemia a forțat firmele și angajații din România să caute soluții pentru a supraviețui unei crize sanitare care atrage după sine cea mai mare recesiune din 1923 încoace, după cum estimează analiștii economici. În martie și aprilie, mare parte din economie a fost „înghețată” după ce românii au fost forțați să stea în izolare. Prima formă de muncă la care au apelat companiile, acolo unde a fost posibil, a fost munca de acasă. Ceea ce înainte reprezenta până în 2% din totalul locurilor de muncă din România a devenit pentru multe companii „noua normalitate”.